Die Revue des Deux Mondes (Abkürzung: RDDM, zu Deutsch etwa: Bericht aus zwei Welten) ist die älteste noch existierende Kulturzeitschrift Europas. Después de la muerte de Buloz en 1877, que apoyaba a Adolphe Thiers, la revista es dirigida entre otro por Charles Buloz, hijo de Francisco, luego por Ferdinand Brunetière, crítico influyente y miembro de la Academia francesa en 1900, Francis Charmes (Academia francesa, 1908), René Doumic (Academia francesa, 1909), André Chaumeix (Academia francesa, 1930). [a] François Buloz a achiziționat revista în anul 1831, conducând-o până în 1877. [1], Primera página de la versión original del, https://es.wikipedia.org/w/index.php?title=Revue_des_deux_mondes&oldid=121248260, Wikipedia:Páginas con enlaces mágicos de ISBN, Wikipedia:Artículos con datos por trasladar a Wikidata, Wikipedia:Artículos con identificadores ISSN, Wikipedia:Artículos con identificadores VIAF, Wikipedia:Artículos con identificadores BNF, Wikipedia:Artículos con identificadores GND, Wikipedia:Artículos con identificadores CCBAE, Wikipedia:Artículos con identificadores NLM, Wikipedia:Artículos con identificadores HathiTrust, Licencia Creative Commons Atribución Compartir Igual 3.0, Prosper Mauroy y Pierre de Ségur-Dupeyron, Mihailo Pavlovic, « Apollinaire lecteur de, Alain Mercier, « Edouard Schuré, Baudelaire et le wagnérisme à, Louis Le Guillou, « L’Avenir du monde : les Manifestes de Lamartine, Chateaubriand et Lamennais dans. . Revue des deux Mondes (în română: Revista celor două lumi) este o revistă literară și de afaceri culturale în limba franceză care a fost publicată, lunar, la Paris din 1829.. Potrivit site-ului său, ea este astăzi „un loc pentru dezbateri și dialoguri între națiuni, discipline și culturi, despre cele mai importante subiecte din societățile noastre”. Questa pagina è stata modificata per l'ultima volta il 12 nov 2019 alle 01:10. Devenită revistă lunară în 1969, ea a fost redenumită Revue mensuelle des Deux Mondes în 1972, pentru a reveni la titlul original La Revue des Deux Mondes în 1982. Collectif, "Pages retrouvées. Un alt redactor influent din istoria sa a fost Ferdinand Brunetière (după 1893). Acogió a Alexandre Dumas, Alfred de Vigny, Honoré de Balzac, Prosper Mérimée, Sainte-Beuve, Charles Baudelaire y otros grandes nombres de la literatura de la época, ya que en sus orígenes, fue la literatura que dominó el contenido de la revista. Gabriel de Broglie, Histoire politique de la Revue des Deux Mondes de 1829 à 1979, Paris, Perrin, 1979, 381 p. Mihailo Pavlovic, « Apollinaire lecteur de la Revue des Deux Mondes », Revue d'Histoire Littéraire de la France, July-Aug 1992, n° 92 (4), p. 694-703. Baş editörleri. [5], Printre primii colaboratori care au contribuit în mod regulat și au întemeiat reputația revistei de mijloc de haute culture pentru o elită liberală au fost Albert de Broglie, François Guizot, Jacques Nicolas Augustin Thierry, Ludovic Vitet, Paul-Francois Dubois, criticii literari Charles Augustin Sainte-Beuve și Gustave Plache, și Jean-Jacques Ampère. Ma ben presto la politica, l'economia e le arti figurative assunsero una maggiore importanza. La Revue des Deux Mondes è stata fondata da François Buloz il 1º agosto 1829, con l'obiettivo di fornire alla Francia una tribuna delle idee che permettesse in confronto con gli altri paesi d'Europa e col continente americano. Revista a fost achiziționată de către un tânăr tipograf, Auguste-Jean Auffray, care l-a convins pe colegul său de cameră de la universitate, François Buloz, să preia funcția de redactor-șef: axarea sa inițială pe turism și afaceri externe a fost schimbată curând;[3] potrivit site-ului său, el a fost creat în scopul de a „stabili o punte de legătură culturală, economică și politică între Franța și Statele Unite ale Americii”, adică între Lumea Veche și cea Nouă. https://it.wikipedia.org/w/index.php?title=Revue_des_Deux_Mondes&oldid=108808892, Collegamento interprogetto a Wikisource presente ma assente su Wikidata, Voci non biografiche con codici di controllo di autorità, licenza Creative Commons Attribuzione-Condividi allo stesso modo. En 1830, absorbió el Journal des Voyages. Olivier Corpet, « La revue », în Jean-François Sirinelli, http://www.revuedesdeuxmondes.fr/home/whoarewe.php#chrono, https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Revue_des_Deux_Mondes&oldid=12413557, Pagini cu note flexibile de dimensiune diferită, Articole Wikipedia cu identificatori SUDOC, Articole Wikipedia cu identificatori VIAF, Articole Wikipedia cu identificatori WorldCat-VIAF, Articole Wikipedia cu informații bibliotecare, Pagini ce folosesc legături automate către ISBN, Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice, revistă de literatură, istorie, artă și științe, Mihailo Pavlovic, « Apollinaire lecteur de, Alain Mercier, « Edouard Schuré, Baudelaire et le wagnérisme à, Louis Le Guillou, « L’Avenir du monde : les Manifestes de Lamartine, Chateaubriand et Lamennais dans. Cele două lumi sunt deci Franța și restul lumii. È la più antica rivista d'Europa fra quelle ancora in attività. Thomas Loué, « L’Inévidence de la distinction : Mariella Colin, « La Littérature italienne contemporaine vue par. Ultima editare a paginii a fost efectuată la 14 octombrie 2018, ora 21:04. Revue des deux Mondes (în română: Revista celor două lumi) este o revistă literară și de afaceri culturale în limba franceză care a fost publicată, lunar, la Paris din 1829.[2]. Revue des deux mondes (’Kahden maailman aikakauskirja’) on ranskalainen, Pariisissa aiemmin kahdesti kuukaudessa, nykyisin kerran kuukaudessa ilmestyvä kirjallinen aikakauskirja. La Revue des Deux Mondes è una rivista bimensile francese. Aici au publicat Alexandre Dumas, Alfred de Vigny, Honoré de Balzac, Sainte-Beuve, Charles Baudelaire, George Sand, Alfred de Musset și alte nume mari ale literaturii din acea vreme, deoarece literatura avea inițial o pondere predominantă în conținutul revistei. Esta página se editó por última vez el 11 nov 2019 a las 23:14. Ea avea 26.000 de abonați în 1885. Revue des deux Mondes a fost fondată de către Prosper Mauroy și Pierre de Ségur-Dupeyron ca un jurnal politic, de administrație și de moravuri, având prima apariție la 1 august 1829. Desde 1831, Francisco Buloz se convirtió en el redactor jefe. [4] În perioada celui de-al Doilea Imperiu Francez, ea a devenit o revistă de opoziție. August 1829. Liberală până în 1848, ea a efectuat un viraj înspre conservatorism. La Revue des Deux Mondes es una publicación francesa mensual, fundada el 1 de agosto de 1829 por Prosper Mauroy y P. de Ségur-Dupeyron. Principalul acționar este grupul FIMALAC al lui Marc Ladreit de Lacharrière. La Revue des Deux Mondes è una rivista bimensile francese.. La Revue des Deux Mondes è stata fondata da François Buloz il 1º agosto 1829, con l'obiettivo di fornire alla Francia una tribuna delle idee che permettesse in confronto con gli altri paesi d'Europa e col continente americano. No obstante, la política, la economía y las bellas artes tomarían más tarde un espacio importante. Journal des voyages, de l'administration et des mœurs, etc., chez les différens peuples du globe ou archives géographiques et historiques du XIXe siècle ; rédigée par une société de savants, de voyageurs et de littérateurs français et étrangers. Redattore capo dal 1831 e poi proprietario, Buloz diede un indirizzo umanistico alla rivista, valendosi della collaborazione di letterati quali Alexandre Dumas, Alfred de Vigny, Honoré de Balzac, Charles Didier, Charles Augustin Sainte-Beuve, Charles Baudelaire, Victor Hugo, ecc. Politica, economia și artele au ocupat un loc important în paginile revistei. Sie wurde von Prosper Mauroy und Pierre de Ségur-Dupeyron gegründet und erscheint seit dem 1. Thomas Loué, « L’Inévidence de la distinction : Mariella Colin, « La Littérature italienne contemporaine vue par. Bajo el Segundo Imperio, fue una revista de oposición. Potrivit site-ului său, ea este astăzi „un loc pentru dezbateri și dialoguri între națiuni, discipline și culturi, despre cele mai importante subiecte din societățile noastre”. El urma să ofere un forum de idei în Franța, în relație cu alte țări din Europa și cu continentul american în particular. Nel periodo del Secondo impero vi collaborarono fra gli altri Ernest Renan e Charles Marie René Leconte de Lisle, Elme Marie Caro mentre Charles Baudelaire nel 1855 vi fece apparire una selezione de I fiori del male. Se fusionó en 1956 con la mensual Hommes et Mondes. Apoi a fuzionat în 1956 cu revista lunară Hommes et mondes. Obiectivul revistei era de a dezvolta un spirit critic și analiza vieții politice în general (metode de administrație, organizare civilă și politică, resurse financiară, industriale și agricole), prin comparație cu ceea ce se întâmpla în restul lumii. A finales del siglo XIX, bajo la influencia de Ferdinand Brunetière, la revista apoyó a la iglesia católica contra la ofensiva anticlerical. È la più antica rivista d'Europa fra quelle ancora in attività. [7], Această punte poate explica referința lui Wallace Stevens la. [4] În anul 1945 și-a schimbat titlul în cel de La Revue, littérature, histoire, arts et sciences des Deux Mondes. Günümüzde derginin çoğunluk hissedarı Marc Ladreit de Lacharrière'dir. François Buloz, 1831-1877; Charles Buloz, 1877-1893; Ferdinand Brunetière, 1893-1906 Revue des Deux Mondes (Türkçe: İki Dünya'nın Eleştirilmesi) 1829 yılından beri Fransa'nın başkenti Paris'te basılan aylık bir edebiyat ve kültür dergisidir. La fel ca marea majoritate a revistelor, ea a fost politizată tot mai mult cu ocazia și din cauza afacerii Dreyfus. Potrivit editorialului primului număr: „de a vedea aceleași principii înțelese și aplicate în mod diferit în Franța și Anglia, Brazilia și Germania, pe țărmul statului Delaware și pe malurile Mării de Sud”. Lehden perusti 1831 François Buloz.Vuosina 1893–1906 sen johtajana oli Ferdinand Brunetière, hänen jälkeensä Francis Charmes.. Lähteet Convertida en mensual en 1969, toma el nombre de Revue mensuelle des Deux Mondes en 1972, para recobrar su título original: Revue des Deux Mondes en 1982. Dopo la morte nel di Buloz (1877), il quale aveva sostenuto Thiers, la rivista fu diretta fra gli altri da Charles Buloz, figlio di François, e successivamente da Ferdinand Brunetière (che la spostò su posizioni cattoliche), Francis Charmes, René Doumic, André Chaumeix, tutti membri dell'Académie française, e Claude-Joseph Gignoux. Titlul său devine în ianuarie 1830 Revue des deux mondes. [3][6], La sfârșitul secolului al XIX-lea, sub influența lui Ferdinand Brunetière, revista a sprijinit Biserica Catolică împotriva ofensivei anticlericale. En 1945, cambió de título para Revue, littérature, histoire, arts et sciences des Deux Mondes. 1829-2009", Paris. La Revue des Deux Mondes es una publicación francesa mensual, fundada el 1 de agosto de 1829 por Prosper Mauroy y P. de Ségur-Dupeyron. După moartea în 1877 a lui François Buloz, care-l sprijinise pe Adolphe Thiers, revista a fost redactată, printre alții de Charles Buloz, fiul lui François, care l-a primit pe Paul Bourget, apoi de Ferdinand Brunetière, critic influent și membru al Academiei Franceze din 1900, Francis Charmes (Academia Franceză, 1908), René Doumic (Academia Franceză, 1909), André Chaumeix (Academia Franceză, 1930), Claude-Joseph Gignoux de la Institut de France. Accresciuta in autorevolezza, nella seconda metà del XIX secolo la rivista ebbe una linea di liberalismo moderato opponendosi a Napoleone III.
Baignade Deauville Aujourd'hui, Record Temperature Evreux, Sanofi Recrutement Gentilly, Sandra Bullock Bryan Randall, Lyrics Let Her Go Karaoke, Swap Voiture Definition, Transfert Real Madrid En Direct 2020, Jardin D'etretat Horaires, Rouen Carte France, Week-end Lille Spa,
